Rugina de pe marginea inimii

 

autor Roryta

Pe marginea inimii stă o tăcere,

Și-n umbra ei se frânge o durere,

Din amintiri se naște acum un ecou,

Ce cade-n abis, ușor, tot mereu.

Sub cerul plumburiu se aprinde un dor,

Se stinge în mine un foc arzător,

Cu gustul cel vechi al clipei târzii,

Rugină în suflet și-n gând zi de zi.

A fost cândva o lumină, o mirare,

Dar plânsul a lăsat doar sclipire amară,

Și-n fiece gând din tine și mine

Se-ascunde-o toamnă în clipe divine.

Și dacă din vis se va naște-ntr-o zi

Rugina cea grea din adâncuri pustii

Va fi pentru mine, un mister fără nume

Stins în amurg fără noi, fără lume.

octombrie 2025