autor Roryta
Te caut în lumina care se mai destramăPe ulițe cu frunze, în vânt, dar și-n tăcereCăci toamna care vine își poartă a ei năframăȘi gustul ei devine o dulce mângâiere.Pe buze-mi cade aur din frunzele ce morȘi-n aer stă dulceață a vieților trecuteDe simt cum vremea toarce în mine un fiorE gustul lumii blânde cu frunzele cusutePe margini de lumină trosnesc hotare-n drumȘi iarăși simt iubire în sufletu-mi stingherCu gust de struguri copți și cu al lor parfumÎn inima mea tristă la tine vreau să sper.Oh, dulcea mea iubită de dincolo de viseOh, dulcea mea iubire, de-aici, de pe pământÎn zile mohorâte și-n gândurile ninseVei fi mereu în mine, acum și în mormânt.Durerea mă-nconjoară și-absența ta mă doareÎn aerul cel rece te caut de mai potPe buzele de stele las sufletul să zboareCu gust de zile-n toamnă și cu tăceri cu tot.octombrie 2025

