
autor Roryta
În ochii tăi se-ascunde o mare de lumină,Și timpul se oprește mereu cu-aceeași vină.Din ei răsar amurguri, se nasc tăceri de vis,Și sufletul meu arde din stele și abis.Când mă privesc o clipă, se frânge orice teamă,Se-ntoarce-n mine viața, și lumea mea te cheamă.Ești rază și poveste, ești drum și legământ,Ești pasul meu de înger, în cerul cel cărunt.În ochii tăi e toamna și jarul unei veri,E viața ce răsare mereu în primăveri.Cuvintele se sting în tremurul tăcut,Și tot ce sunt devine un dor necunoscut.Acolo dorm tăceri și vise fără nume,Și lacrimile mele se-adună-n tine, lume.Din ochii tăi răsare un vechi și sfânt izvor,Ce curge prin ființă și naște un fior.Și dacă-ntr-o tăcere mă cauți peste ani,În ochii tăi mă las, cu tot ce sunt și am.Că-n ei e nemurirea și dorul meu dintâiOh, cerul meu albastru, atât te rog: rămâi.octombrie 2025
