27 octombrie 2025 | By: roryta

Înainte să cadă frunza

autor Roryta

În pașii goi se-ascunde o-așteptare,
Un suspin blând se frânge-n amintiri,
Se scurge toamna-n ploi fără-ncetare,
Un cer se-ntinde doar în rătăciri.

Pe drumuri vechi tresare un abis,
Cu frunze ce se-ntorc din depărtare,
Îmi tremură lumina iar în vis 
Și-i toamnă-n mine, fără de iertare.

O frunză stă pe margine de vis,
Și așteptarea tremură-n lumini,
Suspinul curge lin în paradis,
Și-n toamnă noi vom fi doar doi străini.

octombrie 2025