autor Roryta
Se lasă tăcută o umbră pe zare,Ecou ce străbate o lungă cărare,În taină tresaltă un cântec ușorAscunsă rămâne o rană și-un dor.Gânduri se frâng într-un dor de-încetare,Iar foșnetul serii aduce chemare,Să fiu văzută într-un dor și fiori,Din stele să-mi crească miraje și flori.Prin umbre adânci se-ascunde chemarea,Și-n liniștea-adâncă se naște visarea,Iar timpul se oprește plutind visător,În lacrima albă ce tremură ușor.În noaptea adâncă eu iar simt chemarea,Din suflet răsare mereu încercarea,Fiori ce-și vorbesc în șoapte ușoare,Pe ritmuri de dans etern visătoare.august 2025
