Aroma de toamnă lângă un apus de vară

 

autor Roryta

Pe țărmul tăcerii sub caldul apus,

Se scurge din vară un cântec nespus,

Prin pașii ce-alunecă ușor peste zare,

Se naște din umbre un vis ce tresare.

În toamnă pătrund cu lumina-n privire,

Cu pașii purtând amintiri de iubire,

Și-n aer plutește cu dulce chemare,

O umbră ce tremură-n blândă visare.

Se clatină frunza în vântul ce vine,

Din vară rămân doar ecouri senine,

Iar soarele curge pe-o rază senină

Lăsând peste toamnă o scânteie divină.

Frunza se-așterne peste câmpuri de seară

Făcând din apus o lacrimă amară

Iar sufletul prins între dor și uitare,

Spre margini se-ntinde peste hotare.

august 2025