autor Roryta
Caut sens în ochii lunii reci,În tăceri ce nu pot fi pe veci,O căutare ce nu încetează,Și o dorință veche ce visează.Luna plânge-n valuri de argint,Singurătatea-i cântec labirint,Se-aprind în noapte stelele din mine,Dar niciun drum nu duce către tine.În ochii tăi s-ar naște poate-un rost,Un adevăr ce n-are preț, nici cost,Dar tu te pierzi în zări neînțelese,Ca un ecou în clipele alese.Mă ține luna-n palme de regret,Cu ochii plini de dorul meu secret,Și-n singurătate mă-mpleticesc,Pe cel iubit în gând îl regăsesc.iulie 2025
