autor Roryta
În liniștea serii, cu sufletul plin,Te port între gânduri, te port pe deplin.Ești raza din zori și tăcerea din noapte,Un dor fără margini pe aripi de șoapte.Cu ochii-nchiși simt cum te-apropii ușor,Ca vântul ce-alină o inimă-n dor.Nu știu de e vis, ori e har ce m-a prins,Dar știu că iubirea din mine s-a-ncins.Ți-am scris cu lumină pe file de cer,Te-aștept fără grabă, și rug, și mister.Că-n tine găsesc un răspuns nerostit,Un jar al iubirii de suflet smintit.Ești taină, ești vers, ești chemare divină,O stea ce din haos mi-a dat rădăcină.Iubire, ești ecoul din viața-mi matură,Suspinul din suflet. Oh, creatură!Nu cer să răspunzi, nici să fii doar al meu,Doar lasă-mi privirea să-ți fie trofeu.Etern și viu în acest UniversÎn inima mea ce bate prin vers.
Și dacă vreodată vei simți ce-am trăit,
Întoarce-te-n gând, căci n-am mai fugit.
Sunt lutul ce-așteaptă un pas pe pământ,
Mărturie în suflet și-al dragostei cânt.
iunie 2025