Lansare carte Alte povestiri - Aurora Cristea

             Lansare carte Târgul de carte Bookfest 2016 - Bucureşti Romexpo, Pavilion C

            Cu degustări de vinuri - distribuitor WINE DOCTOR SRL - Dana Pop

              

autor Roryta

                    Notă - pentru a achiziţiona cartea, accesaţi link-ul Librăriei Atlas - aici.

Cine este Dumnezeu?

                        Cine este Dumnezeu? - documentar National Geographic

                        Partea I

                     Partea a II-a

                     Partea a III-a

                     Partea a IV-a

Slujba de canonizare a Sfantului Nectarie - Eghina (Grecia) - 5 noiembrie 1961

Slujba de canonizare a Sfantului Nectarie - Eghina (Grecia) - 5 noiembrie 1961

           Fotografii cu Sfântul Nectarie

                  aprilie 2016

Cartea tibetană a morţilor

Rezonanţa - Fiinţe de frecvenţă

Rugăciunea "Tatăl nostru" în limba aramaică

Avvon d-bish-maiya,
Tatăl nostru care eşti în ceruri,

nith-qaddash shim-mukh,
Sfinţească-se numele Tău,

Tih-teh mal-chootukh,
Vie împaraţia Ta,

Nih-weh ciw-yanukh.
Facă-se voia Ta.

ei-chana d'bish-maiya, ap b'ar-ah.
Precum ăn cer, aşa şi pe pământ.

Haw lan lakh-ma d'soonqa-nan yoo-mana
Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi

O'shwooq lan kho-bein,
Şi ne iartă nouă greşelile noastre,

ei-chana d'ap kh'nan shwiq-qan l'khaya-ween.
Precum iertăm şi noi greşiţilor noştri.

Oo'la te-ellan l'niss-yoona,
Şi nu ne duce pe noi în ispită,

il-la pac-can min beesha.
Ci ne izbăveşte de cel rău.

Mid-til de-di-lukh hai mal-choota, oo khai-la oo tush-bookh-ta,
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea,

l'alam al-mein. Aa-meen.
Acum şi întodeauna şi în vecii vecilor. Amin.

No comment

No comment

No comment

No comment

Atingerea divină le-a salvat de la moarte

          Emisiunea "Dincolo de povestiri", difuzată pe postul Acasă TV în ziua de 24 februarie 2014.

          Preot Lucian Bâlc din Răstoci (Sălaj).- click aici

 

No comment

Particula lui Dumnezeu

 

De fapt, Dumnezeu a proclamat particula lui Dumnezeu acum mai bine de 1900 de ani. Evrei 11, 3 spune: „Prin credinţă înţelegem că lumile au fost făcute prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa încât cele ce se văd au fost făcute din cele ce ce nu se văd”.

Recent, oamenii de ştiinţă de la CERN (European Laboratory for Particle Physics) au incendiat audienţa ştiinţifică şi culturală prin anunţarea descoperirii particulei numită „bosonul lui Higgs” sau „particula lui Dumnezeu”. Felicitările au fost atribuite profesorului Peter Higgs care a lucrat o viaţă pentru a demonstra existenţa particulele ilusive subatomice.

Descoperirea este o piatră de hotar pentru ştiinţă, însă spune multe şi despre lumea credinţei. Unii cercetători, de obicei anonimi şi fără descoperiri măreţe la active, au declarat concedierea lui Dumnezeu din creaţie. Alţii au spus că Dumnezeu nu este necesar în lumea creată etc. Totuşi aceste afirmaţii s-au făcut de secole şi totuşi, de fiecare dată, Dumnezeu are ceva date de adăugat la aceste discuţii.

De fapt, Dumnezeu a proclamat particula lui Dumnezeu acum mai bine de 1900 de ani. Evrei 11, 3 spune: „Prin credinţă înţelegem că lumile au fost făcute prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa încât cele ce se văd au fost făcute din cele ce ce nu se văd”. 

Contrar oricărei logici empirice, şi fără instrumente uriaşe şi dezvoltate ca azi, Dumnezeu declară că tot ceea ce este văzut (materia) este făcut din lucruri care sunt nevăzute, adică din particule elementare precum Higgs.  Urma particulelor lui Higgs a fost detectată deci. Aşa cum scrie în Biblie, nu poate fi văzută, dar dă masă altor particule care pot fi văzute.

Higgs a teoretizat acest lucru în 1964, CERN a descoperit-o în 2012, Dumnezeu a proclamat-o clar acum 1900 de ani şi El a creat-o acum miliarde de ani. Este particula lui Dumnezeu.

În plus de particulă, Biblia a proclamat descoperiri ştiinţifice probate recent şi care se referă la creaţia universului. În cartea sa: What is Time? -Answers: Did God Create the Universe, Editura Tate, autorul Gary Driver descrie şi ilustrează proclamaţiile lui Dumnezeu în Biblie care mai apoi au devenit adevăruri ştiinţifice: timpul, fabricarea spaţiului, particulele elementare, universul plat, universul care se extinde, legile fizicii, orbita soarelui, Calea Lactee, pământul care nu se ţine de nimic, pământul rotund, fluxul ca influenţă lunară, universul care accelerează, Efectul Doppler şi altele.

Dumnezeu este confirmat de datele ştiinţifice. Însă Biblia este de origine divină, deoarece ţăranii analfabeţi din Epoca de Bronz sigur nu puteau şti atâtea.

Nu există niciun conflict între ştiinţă şi Dumnezeu. Cercetarea ştiinţifică este necesară pentru a înţelege mai bine cum Dumnezeu a creat acest frumos univers.  

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: http://www.religionnews.com

Lista lui Schindler

Lista lui Schindler - film

 

Sf. Nectarie de la Eghina (Grecia) - făcătorul de minuni

         Sfântul Nectarie

Icosul 1
Om purtător al bucuriilor celor cereşti, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viaţa neprihănită petrecând, drept cuvios şi de Dumnezeu inspirat, în toate dăruit; pentru aceasta şi de la noi auzi unele ca acestea:

Bucură-te, cel prin care se înalţă cei credincioşi;

Bucură-te, cel prin care sunt risipiţi cei duşmănoşi;

Bucură-te, vas aurit al înţelepciunii;

Bucură-te, cel prin care se invinge răutatea lumii;

Bucură-te, locaş al sfinţeniei şi al lucrării cereşti;

Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăţi îngereşti;

Bucură-te, cel care pe deplin Sfânt te-ai arătat;

Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;

Bucură-te, a credinţei răsplată strălucitoare;

Bucură-te, mijlocitor al harului cucernic şi tare;

Bucură-te, cel prin care Biserica se slăveşte;

Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veseleşte;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 2-lea

Înţelepciune având, încă din tinereţe, de raza cea dumnezeiască ţi-ai luminat sufletul şi strălucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Cuvioase. De aceea, în virtuţi înaintând, de mic copil ai cântat lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Mergând în oraşul Sfântului Constantin, ai avut frică de Dumnezeu ca îndrumător şi cercetarea celor sfinte ca apărător. De aceea, hrănindu-te din înţelepciunea cea dumnezeiască, pe cei pe care cu cuvântul tău i-ai umplut de bucurie sfântă, îi auzi strigând unele ca acestea:

Bucură-te, viţă a veşniciei;

Bucură-te, nectar al ambroziei;

Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat;

Bucură-te, că părinţilor celor din vechime ai urmat;

Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare;

Bucură-te, cununa nou împletită, a Bisericii dreptmăritoare;

Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit;

Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit;

Bucură-te, steaua cea nouă a credinţei poporului;

Bucură-te, cel ce străluceşti în slava Creatorului;

Bucură-te, bunule chivernisitor al poruncilor cereşti;

Bucură-te, chip al slăvitelor virtuţi îngereşti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 3-lea

Slăvita înţelepciune ai căutat-o şi ţi-ai dorit-o din tinereţile tale şi pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinţi ca să te împodobească cu înalta ei frumuseţe. Pentru aceea, Nectarie, cu credinţă şi plecăciune strig către Domnul: AIiluia!

Icosul al 3-lea

S-a bucurat sufletul tău, ca oarecând al marilor Părinţi, Vasile şi Grigorie, mergând la Atena să dobândeşti învăţătura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, fiu al luminii celei cereşti;

Bucură-te, vlăstar al evlaviei celei îngereşti;

Bucură-te, cel ce ai fugit de amăgirile cele lumeşti;

Bucură-te, că cele spre îndumnezeire n-ai încetat să doreşti;

Bucură-te, minte purtătoare de Dumnezeu, plină de înţelesuri divine;

Bucură-te, cărbune al dumnezeiescului Duh, focul aprins al cugetării  creştine;

Bucură-te, cel ce viaţă fără de pată ai trăit;

Bucură-te, cel ce înşelăciunea lui Veliar ai zdrobit;

Bucură-te, cel ce ai deschis uşa sufletului, iubirii lui Hristos;

Bucură-te, cel în care a înflorit săvârşirea binelui luminos;

Bucură-te, sprijinul cel tare al celor credincioşi;

Bucură-te, săgeata de mult plâns a celor duşmănoşi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 4-lea

Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioşilor Părinţi, fără încetare ţi-ai dorit viaţa cea îngerească. De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în cerescul cin monahal şi pe vrăjmaşul l-ai Iăsat păgubit, cântând Domnului  neîncetat: AIiluia!

IcosuI al 4-lea

Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălţime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a Iiniştit apele mării şi furtuna a potolit. Văzând acestea, cei ce au fost salvaţi prin rugăciunile tale, cu mulţumire şi credinţă îţi cântă unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce de Ia Dumnezeu ne-a  fost trimis vindecător;

Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;

Bucură-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;

Bucură-te, că în rândul Tuturor Sfinţilor ai intrat;

Bucură-te, vas nepreţuit al darurilor cereşti;

Bucură-te, grădină înflorită a fericitelor virtuţi îngereşti;

Bucură-te, cel ce furtuna mării o Iinişteşti;

Bucură-te, că strigătul huIitorilor îl potoleşti;

Bucură-te, noule ales al lui Hristos;

Bucură-te, al virtuţilor grădinar cuvios;

Bucură-te, iubitorule de viaţă duhovnicească;

Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 5-lea

Sfânt Ierarh te-ai arătat în aceste vremuri de pe urmă, vrednic de cinstire, ca oarecând Sfinţii cei de demult. Căci în acelaşi chip ca şi ei, viaţa ţi-ai  petrecut şi slăvite minuni ai săvârşit, izbăvindu-i din toate necazurile pe cei care strigă: AIiluia!

Icosul al 5-lea

Arhiereu înţelept, ales de Dumnezeu, te-ai arătat cu adevărat în ţara Egiptului, păstor luminat al Pentapolisului, alergând ca oarecând marele Pavel, spre viaţă în Hristos. De aceea şi cei credincioşi, cunoscând virtuţile tale, cu glas de bucurie strigă unele ca acestea:

Bucură-te, a cetăţii mărire;

Bucură-te, a evlaviei fire;

Bucură-te, cel asemenea Cuvioşilor pustiei;

Bucură-te, podoba cea nouă a preoţiei;

Bucură-te, vas al blândeţii şi tezaurul iubirii;

Bucură-te, dătătorul păcii şi izvorâtorul milei;

Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor;

Bucură-te, că celor cuvioşi te arăţi îndrumător;

Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite;

Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite;

Bucură-te, că Arhiereu desăvârşit celor înalte slujeşti;

Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeieşti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 6-lea

Văzut-au creştinii din toată Biserica Egiptului, că eşti un adevărat păstor al Evangheliei. Pentru aceea, mulţimea credincioşilor ce ascultau cuvântul învăţăturii tale, gândeau că au dobândit un nou Sfânt părinte, ce cu putere învaţă şi împreună cu tine nu încetau să strige Domnului: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-ai şi în pământul elen, asemenea unui nou Apostol, Iuminând inimile credincioşilor cu focul sfintelor învăţături şi cu razele vieţii tale, Cuvioase. Pentru aceasta, luminaţi fiind şi noi de strălucirea ta, îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, luminător al Bisericii Domnului ;

Bucură-te, trâmbiţa cea tare a adevărului;

Bucură-te, cel ce ai avut râvna Apostolilor;

Bucură-te, izvorul harului şi al vindecărilor;

Bucură-te, retor îndumnezeit al cuvintelor vieţii;

Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înţelept al cetăţii;

Bucură-te, cel ce cureţi sufletele, de robia patimilor;

Bucură-te, că potoleşti pornirile inimilor;

Bucură-te, mare învăţător al credincioşilor;

Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor;

Bucură-te, că multe ispite ai îndurat;

Bucură-te, că sufletele, spre Hristos le-a îndreptat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 7 -lea

Mare între Ierarhi şi înţelept între învăţători, dar şi smerit ascet al lui Hristos n-ai încetat a fi, Cuvioase. De aceea, părinte duhovnicesc, al celor ce se pregăteau pentru slujirea preoţească, ai fost chemat. Cu ei împreună, te slăvim şi strigăm: AIiluia!

Icosul al 7-lea

Nectar al dreptăţii şi fruct de viaţă sfântă, căii dumnezeieşti ai urmat şi norului duhovnicesc; iar pe noi, cei aflaţi la vreme de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când îţi cântă ţie unele ca acestea:

Bucură-te, cărare a bucuriei;

Bucură-te, adiere a veşniciei;

Bucură-te, cel ce izvorăşti apele harului;

Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;

Bucură-te, primăvara sfinţeniei, ce alungi iarna din gând;

Bucură-te, strălucire ce luminezi întunericul cel adânc;

Bucură-te, cel ce încurci gândurile celor păcătoşi;

Bucură-te, cel ce bucuri inima celor credincioşi;

Bucură-te, sprijin al dreptmăritorilor;

Bucură-te, nimicitorul ereziilor;

Bucură-te, căderea defăimătorilor;

Bucură-te, vindecătorul bolnavilor!

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 8-lea

Străine minuni părinte, izvorăsc din mila ta cea mare şi îi ridică pe cei aflaţi în dureri. De aceea, şi la Sfânta ta Mânăstire, fără încetare soseşte mulţime de lume, cerând vindecarea şi izbăvirea de boli şi cântându-ţi neîncetat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Liman izbăvitor, în insula Eghina, este Mânăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahilor le-ai condus duhovniceşte spre mântuire şi Ie-ai îndreptat cu înţelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se vor ruga către tine zicând:

Bucură-te, a minţii sfântă Iucrare;

Bucură-te, ocean de răbdare;

Bucură-te, chip viu al smereniei;

Bucură-te, tezaur sfânt al curăţiei:

Bucură-te, candelă a purităţii şi chivot al nepătimirii;

Bucură-te, locaş al virtuţilor şi sanctuar al cumpătării;

Bucură-te, că spre Dumnezeu conduci Mânăstirea ta;

Bucură-te, că toată puterea şi râvna, ţi-ai pus pentru ea.

Bucură-te, al Eghinei strălucit veghetor;

Bucură-te, că degrab'credincioşilor le dai ajutor;

Bucură-te, că pre mulţi din pericole i-ai salvat;

Bucură-te, că pe amăgitorul, în prăpastia cea adâncă l-ai aruncat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 9-lea

Pline de har sfânt şi de miros de bună mireasmă duhovnicească sunt Sfintele tale Moaşte. Mirul ce izvorăşte din ele bine înmiresmează, nu doar Sfânta ta Mânăstire, ci şi întrega insulă a Eghinei, sfinţindu-i pe aceia care nu încetează a striga către tine: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Izvorâtoare de har sunt Sfintele tale Moaşte şi de bogate daruri cereşti. Mulţime de bolnavi sunt vindecaţi şi cei slăbănogi îndreptaţi. De aceea şi noi, împreună cu dânşii, strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor;

Bucură-te, dezlegarea suferinţelor;

Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor;

Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăţi tuturor;

Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăşti;

Bucură-te, liman al bucuriei sufleteşti;

Bucură-te, că de îngrozitorul cancer, pe mulţi i-ai vindecat;

Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat;

Bucură-te, cel ce vanitatea înţelepciunii lumeşti ai îngenunchiat;

Bucură-te, că în chip minunat pe credincioşi i-ai ajutat;

Bucură-te, podoaba de mult preţ a Ierarhilor;

Bucură-te, cel ce luminezi mintea neştiutorilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 10-lea

Ajutor şi acoperitor te numesc toţi credincioşii, care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci  dintre cei ce te-au chemat cu credinţă, nici unul nu a rămas nemângâiat prin harul tău. De aceea, toţi cu bucurie cântă: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Vestea minunilor tale s-a răspândit pretutindeni, purtătorule de Dumnezeu. Iar tu şi celor de departe, degrabă le-ai venit în ajutor salvându-i de pericole şi de necazuri. De aceea, către tine aleargă zicând:

Bucură-te, că Mare ai fost numit între părinţi;

Bucură-te, că loc de cinste ai între Sfinţi;

Bucură-te, că la fel cu cei de demult eşti lăudat;

Bucură-te, că între Sfinţii părinţi ai fost încununat;

Bucură-te, triumf al credinţei, zid de apărare al creştinilor;

Bucură-te, izvor al harului, ruşinarea necredincioşilor;

Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului;

Bucură-te, cel ce pecetluieşti gura păcătosului;

Bucură-te, bucuria şi puterea credincioşilor;

Bucură-te, sprijinul şi întărirea sufletelor;

Bucură-te, cel prin care Hristos se slăveşte;

Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpeşte;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 11-lea

Imne de mulţumire nenumărate, îţi înălţăm ţie, părinte, noi cei izbăviţi sub acoperământul tău. Căci în toate necazurile noastre, degrabă ai venit să ne alungi tristeţea. De aceea, cu ajutorul tău, îl slăvim pe Hristos strigând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ai ars zelul demonilor cu flăcările minunilor tale şi cu osârdie ai venit în ajutorul credincioşilor. În suferinţe grele le-ai stins durerea şi i-ai vindecat de mulţime de boli. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:

Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;

Bucură-te, spaima demonilor;

Bucură-te, că pe cei chinuiţi de friguri i-ai vindecat;

Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai îndreptat;

Bucură-te, cel ce ai înmulţit apa fântânii secate;

Bucură-te, că ai binecuvântat Eghina, cu rugăciuni neîncetate;

Bucură-te, că prin tine, mila lui Dumnezeu se arată;

Bucură-te, cel ce seceta ai oprit şi ai dat ploaie bogată;

Bucură-te, izvorul harului nesecat;

Bucură-te, stea care pe toţi i-a luminat;

Bucură-te, cel ce al Mânăstirii iscusit duhovnic te-ai arătat;

Bucură-te, că de la monahii imne auzi neîncetat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 12-1ea

Harul Mângâietorului, cu bogăţie se revarsă prin Sfintele tale Moaşte. Şi asemenea unui izvor nesecat, adapă sufletele chinuite şi vindecă bolile trupeşti ale celor ce strigă neîncetat către Domnul:Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând împreună cu Cetele cele Îngereşti imnul Treimii Celei Întreit Sfinte, priveşte dintru înălţime şi spre noi păcătoşii şi cu milostivirea ta cea mare, nu înceta să ne ajuţi, pe cei ce cu credinţă, strigăm către tine unele ca acestea:

Bucură-te, fiu al Silivriei;

Bucură-te, slava Bisericii;

Bucură-te, mândria Eghinei;

Bucură-te, păzitorul Eladei;

Bucură-te, chip şi model de cucernic Ierarh;

Bucură-te, pavăză şi scăpare pentru orice monah;

Bucură-te, Luceafărul cel nou al Bisericii;

Bucură-te, darul prin care se întăresc cucernicii;

Bucură-te, cel prin care patimile se curăţesc;

Bucură-te, că prin tine pe Dumnezeu îl slăvesc; .

Bucură-te, apărător neobosit al credincioşilor;

Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator;

Bucură-te, Sfinte Ierarhie Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 13-lea

O, Preabunule părinte, luminătorul Ortodocşilor, Ierarhule al lui Hristos, Nectarie! Stând în faţa Tronului lui Dumnezeu, roagă-te neîncetat pentru iertarea păcatelor noastre şi pentru întoarcerea noastră spre infierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul strigăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

"O Prea Sfinte şi întru tot lăudate mare făcătorule de minuni, părinte Nectarie, primeşte această puţină rugăciune de la noi, nevrednicii, robii tăi, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri şi grabnic folositor şi ajutător, prea minunat stăpân, şi către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinţi ne rugăm ţie. Vezi, Sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia şi ticăloşia noastră, vezi bubele sufletelor şi ale trupurilor noastre, ne rugăm ţie, Sf. Nectarie, grăbeşte-te de ne ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi ne sprijineşte pe noi, robii tăi. Ia aminte la suspinele noastre şi nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloşii şi scârbiţii, căci ştim, Sfinte al lui Dumnezeu, că şi după mutarea ta din viaţa aceasta trecătoare, cine a năzuit la ajutorul tău şi cu credinţă ţi s-a rugat, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat într-ajutor şi nu l-ai auzit sau cine, în dureri fiind, şi alergând spre ajutorul tău, nu i-ai uşurat suferinţa? Minunile şi ajutorul tău ne-au făcut şi pe noi, ticăloşii şi scârbiţii, să te chemăm, să ne vii în ajutor. Ştim, oh, alesule Ierarh, de mulţimea tămăduirilor pe care le-ai făcut nouă, doctori fără de arginţi arătându-te, nu cunoaştem nici suferinţă şi nici durere pe care tu să nu le poţi alina. Nu cunoaştem nicio boală căreia tu să nu-i poţi aduce tămăduire, dar mai mult decât atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci şi pe mulţi bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credinţă şi în răbdare şi să ia plată de la Dumnezeu pentru osteneala lor. Îngenunchind, ne rugăm ţie, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca să te rogi pentru noi lui Hristos Dumnezeu, cel ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale, cele jertfelnice, ci te-a ascultat şi te-a-ntărit şi te-a primit în cereştile locaşuri. Către acela roagă-te, ca să fim şi noi ajutaţi şi miluiţi cu rugăciunile tale şi din pagube şi necazuri izbăviţi, ca să binecuvântăm pe Dumnezeu, cel în Treime lăudat, (de aici se cântă) totdeauna, acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin!"

Prof. Dumitru Constantin Dulcan, neurolog: Existenţa noastră nu se limitează la universul fizic.

Prof. Dumitru Constantin Dulcan, neurolog: Existenţa noastră nu se limitează la universul fizic.

Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan scria în 1981 o carte care a bulversat comunitatea ştiinţifică românească şi pentru care nici autorităţile n-au fost pregătite: “Inteligenţa materiei”. După Revoluţie, au apărut “Somnul raţiunii”, “În căutarea sensului pierdut” şi “Mintea de dincolo”. În toate, prof. Constantin Dulcan cercetează cu acribia omului de ştiinţă şi fundamentează ideea unei Conştiinţe universale, organizatoare, bazată pe Bine ca Lege Majoră a Universului. Concluzia este că existenţa noastră nu se limitează la universul fizic şi că, eliberaţi de “zgura gândurilor negative”, oamenii pot ajunge la esenţa lor adevărată, divină.

Cum aţi ajuns să fiţi preocupat de aceste subiecte devenite cărţi - Inteligenţa materiei; Mintea de dincolo, dvs. având o formaţie ştiinţifică (medic neurolog și psihiatru, profesor de neurologie şi neuropsihosomatică)?

Mai întâi, cărţile citate, chiar dacă au un caracter eseistic, sunt în acelaşi timp cărţi de ştiinţă,prezentate într-o formă eseistică.

În al doilea rând, înclinaţia mea spre cunoaştere nu s-a limitat la medicină, ci a vizat toate acele domenii care îmi puteau oferi răspunsuri la întrebările mele fundamentale privind originea Universului şi a vieţii, sensul existenţei lumii, evoluţia sa de la prima undă de lumină până la complexitatea anatomică şi funcţională a creierului uman, adică până la momentul în care, prin om, materia se gândeşte pe sine.

Ce a însemnat „Inteligenţa materiei” la momentul la care aţi publicat-o şi ce înseamnă astăzi? Cum a reuşit să vadă lumina tiparului într-o vreme în care cenzura era foarte severă, în România anului 1981?

Cartea a apărut în 1981, dar scriam la ea încă din 1977. Pe atunci, nici la noi şi nici în altă parte a lumii nu se scrisese ceva asemănător, în sensul de descriere a formei de manifestare a unei inteligenţe la toate nivelurile de organizare a materiei: anorganic prin valenţele chimice, organic la nivel mono şi pluricelular, la nivelul plantelor, al instinctelor, la nivel nonverbalizat şi verbalizat – ultimul fiind specific fiinţei umane.

Afirm cu toată responsabilitatea că descrierea nivelurilor la care este reprezentată inteligenţa este una dintre cele mai originale, ca şi viziunea mea asupra instinctelor, încă neabordată de altcineva în aceeaşi modalitate. Definirea inteligenţei materiei ca fiind organizatoare şi coordonatoare de univers este, de asemenea, întru totul originală.

Ideea de existenţă a unei inteligenţe în Univers nu este, desigur, nouă. O găsim încă de la anticii eleni, în gândirea filozofică de mai târziu, în Gnoza de la Princeton, în religii prin termenul de “rațiune divină” și la mulţi alţi comentatori. Ştiinţa academică recunoaște, de asemenea, existenţa unei inteligenţe în natură. Marea problemă este dacă această inteligenţă este cauză sau efect al evoluţiei. Am avut îndrăzneala să pledez pentru statutul de cauză al acestei inteligenţe. Pe mine nu m-a preocupat prioritatea ideii de inteligenţă, nu afirmarea acesteia, ci demonstrația existenţei ei, nu enunţul, ci susţinerea ideii. Iar această demonstraţie nu am redus-o la un enunţ, ci am detaliat-o pe multe sute de pagini.

Finalitatea acestei cărţi a fost aceea de a realiza o sinteză a acelor informaţii ştiinţifice menite să susţină coerenţa şi rezonanţa lumii de la invizibil la concret, de la cosmos la microcosmos, având ca arhitect o inteligenţă.

Astăzi s-a scris deja o imensă literatură care subliniază aceeaşi implicare a unei inteligenţe în funcţionalitatea universului. Este suficient să amintim de principiul antropic prin care este descrisă posibilitatea de apariţie a vieţii. Universul pare a fi evoluat de o manieră permisivă vieţii. Luând în discuţie elementele esenţiale ale cunoaşterii, am dorit să găsesc un răspuns la întrebările noastre fundamentale şi o posibilă cale de urmat.

Apariţia cărţii a fost posibilă graţie unor oameni inteligenţi şi de curaj care şi-au asumat, ca şi mine, un risc. Titlul iniţial – “De la superstiţie la ştiinţă” - a trecut uşor barierele ideologice. Când a apărut titlul actual, a fost privit ca o metaforă. Abia în campania antiintelectuală din 1982, cerberii ideologici s-au trezit. Era însă prea târziu.

Care au fost consecinţele pentru dvs. după publicarea cărţii?

În lumea ştiințifică, dar nu numai, a avut un ecou extraordinar. În doar două săptămâni s-au epuizat 20.000 de exemplare. A fost copiată, dactilografiată, circulând atât în ţară, cât şi la românii din străinătate. Am descris deja opiniile despre carte în alte lucrări.

Din 1982 au început însă anchetele şi trecerea sub tăcere - şi pentru mine, şi pentru carte.

Ce spune “Inteligenţa materiei”?

Există o inteligenţă la toate nivelurile de manifestare a materiei, începând de la particulele subatomice din vidul cuantic până la fiziologia creierului uman. Ceea ce numim instincte la lumea fără limbaj articulat nu sunt decât tezaurizări de inteligenţă, sau programe inteligente. Sunt garanţii pe care specia şi le ia pentru a-şi îndeplini propria sa finalitate – autoconservarea şi reproducerea.

Cum v-aţi continuat apoi aceste idei în volumele ulterioare?

Mai întâi trebuie spus că în toate cele trei ediţii – 1981, 1992 şi 2009 - ale “Inteligenţei Materiei”, din respect pentru cititori am adus informațiile prezentate la zi. Dacă timpul îmi va permite voi proceda la fel cu o a patra ediţie a acestei cărţi.

În celelalte volume am abordat alte concepte şi informaţii ştiinţifice care sunt prezente în spiritualitatea lumii contemporane, cum sunt acelea de conştiinţă cosmică şi individuală (umană), de experienţe ale morţii clinice, de fizică modernă, de ştiinţe neurocognitive, pe măsura marilor progrese realizate în domeniul cunoaşterii creierului.

În volumul “În căutarea sensului pierdut” am analizat, în virtutea datelor ştiinţifice de care dispunem, condiţia biologică spirituală şi socială a omului actual, sensul şi finalitatea existenţei în contextul global al lumii moderne.

Popular se spune că “a murit de inimă rea”! Gândim cu mintea şi simţim cu inima? Există şi o minte şi o inimă?

Da, la ora actuală, mai ales după ce s-au reuşit transplanturile de cord, se vorbeşte insistent despre o “minte a inimii”.

S-a constatat că la unii dintre cei care au primit un transplant cardiac au apărut manifestări noi de comportament pe care le aveau şi cei de la care s-a preluat cordul. S-au scris deja cărţi pe această temă.

În prezent se vorbește despre ceea ce a fost numită coerenţa dintre inimă şi minte în sensul coordonării ritmurilor cerebrale şi cardiace. Cercetătorii de la Institutul Inimii din California au publicat în American Journal of Cardiology (1995) un studiu în care arătau că axarea gândirii pe o emoţie plăcută, pe un sentiment de recunoştinţă şi îndeosebi pe un sentiment de iubire faţă de semeni realizează imediat o stare de coerenţă cardiacă. Tot ei precizează că emoţiile pleacă din inimă spre creier şi nu invers!

Menţinerea acestei stări de coerenţă pentru circa 30 de minute are numeroase efecte salutare: stabilizează echilibrul dintre sistemul nervos simpatic şi cel parasimpatic; întăreşte sistemul imunitar; creează un echilibru emoţional.

Iniţiativa aceluiaşi Institut al Inimii de a coordona coerenţa creier - cord, la mai multe mii de persoane în acelaşi timp a reuşit să reducă cu 25% criminalitatea din oraşul Washington pe durata acestui exerciţiu şi anularea unui bombardament al aviaţiei americane în Irak.

Invers, axarea pe gânduri şi emoţii cu semnificaţie negativă creează o stare numită haos şi este însoţită de toate efectele cunoscute ale stresului. În prezent s-a luat la Institutul menţionat, iniţiativa unui Proiect al Coerenţei Globale în scopul prevenirii violenţei şi dizarmoniei la nivel mondial.

Vorbiţi în cărţile dv. de Mintea de dincolo. Există argumente care pledează pentru un design universal, un creator şi un sens în existenţa omenirii?

În cartea Mintea de dincolo, am făcut o sinteză a tuturor studiilor ştiinţifice care au avut ca obiect experienţele morţii clinice. Da, toate studiile efectuate pledează pentru existenţa unei Conştiinţe Universale, pentru o origine spirituală a lumii şi pentru un sens în existenţa omenirii.

În cartea “Mintea de dincolo”, prezentaţi şi analizaţi experienţele morţii clinice ale unor pacienţi?

       Da, sunt date multe exemple de moarte clinică cu trăirea unor experienţe pline de semnificaţie pentru noi.

Pentru textul integral vezi ediţia print Medica Academica, martie 2014

Premiul la concursul literar "Ioan Slavici" - Cluj

autor Roryta

Cu siguranţă că toată lumea a auzit de Bulă şi de celebrele bancuri ceauşiste cu acest personaj. Cu siguranţă că toată lumea sau marea majoritate a auzit de poanta aia renumită în care se ruga înfocat la Dumnezeu să câştige şi el la Loto, să fie bogat, să nu mai ducă grija zilei de mâine. Consecvent, cu dorinţa înfocată de a avea totul, să nu-i lipsească nimic. Atât doar că uita ori poate că-i era teamă să cumpere fabulosul bilet şi atunci o amâna mereu.  Zi de zi, până a ajuns la bătrâneţe, aşa încât până şi Dumnezeu s-a enervat pe el şi i-a tunat dintre nori: „Da’, pune mâna odată şi cumpără şi tu bilet la Loto!”. Ceea ce înseamnă că Dumnezeu avea toată bunăvoinţa, dar dacă bietul Bulă nu juca, atunci de unde câştig?

Urmând exemplul lui, dar ţinând cont şi de bunăvoinţa lui Dumnezeu, m-am hotărât subit să particip luna aceasta la câteva concursuri de creaţie literară, cu gândul să-mi încerc şi eu norocul. Am câştigat câte un premiu la fiecare concurs la care am participat, dar acum aş vrea să amintesc unul dintre ele. Nu mică mi-a fost mirarea când într-o zi, la doar două sau trei săptămâni după ce trimisesem textele, primesc un e-mail scurt, concis, dar aducător de bucurie. Domnul Claudiu Groza, redactor la Revista „Tribuna” din Cluj, mi-a adus la cunoştinţă că am luat Premiul I la Concursul Naţional „Ioan Slavici” - Ediţia I, Cluj şi că ar fi bine să mă duc să ridic diploma onorifică.

În consecinţă, iată-mă în tren, cu emoţii şi curiozitate.

La Cluj i-am cunoscut pe Managerul revistei, domnul Mircea Arman căruia îi mulţumesc îndeosebi pentru calda primire, pe domnul Claudiu Groza care s-a ocupat îndeaproape de toată premierea, domnul Alexandru Petria, doamna Livia Titieni şi încă vreo câteva personalităţi clujene. Am fost primită foarte bine, iar organizatorii au asigurat cazarea, masa şi transportul.

Aveţi mai jos câteva fotografii concludente.

Am scris acest articol pentru că am citit multe polemici pe seama acestui concurs, mulţi de semnul întrebării şi tot atâtea suspiciuni. Ba că e posibil să nu fi fost pe bune, ba că nu cred în acele premii etc. Ei bine, dragi cititori, ca să ştie o omenire întreagă: concursul a fost „pe bune”, serios, credibil.

Şi vă asigur că nu am scris cele de mai sus pentru că am luat locul I ori pentru că mi-ar fi spus cineva, cum ar insinua probabil unii cârcotaşi. Nu. Am scris-o din inimă, cu mulţumirile de rigoare şi cu cele mai calde gânduri.

Le mulţumesc deschis tuturor celor din Cluj pentru nesperata surpriză pe care mi-au făcut-o.

Aveţi mai jos şi câteva secvenţe video de la premiere:

              decembrie 2013