04 noiembrie 2025 | By: roryta

Să ne iubim galactic

 

autor Roryta

Să ne iubim galactic, fără teamă,
Cu stele-n ochi și cerul pe cuvânt,
Să nu ne prindă timpul de aramă,
Ci zborul nostru-n vidul cel  mai sfânt.

Să ne iubim acum, fără materie,
Prin pulberi reci și roiuri de lumină,
Să fim o taină care nu se sperie,
De focul ars ce nu se mai termină.

Să ne iubim pe margini de planete,
Când universul tace sub albastru,
Și să ne scriem visele concrete
Pe marginile unui timp sihastru.

Să ne iubim când umbrele se-ntind,
Când moare ziua-n aripi de comete,
Când spațiul curge lent și ne cuprind
Oftaturile-n gând și în regrete.

Să ne iubim când zvâcnetul de viață
Ne trece prin atomi ca o furtună,
Când totul pare gol, dar ne învață
Că sufletul e-o stea ce se răzbună.

Să ne iubim și-n haos și-n tăcere,
Cu trupul adormit, dar mintea vie,
Să fim ecou născut din alte sfere,
Pe-orbita mea de dor ce reînvie.

Să ne iubim galactic, fără margini,
Fără pământ sub noi, fără distanță 
Căci dragostea e vie, fără margini
Dar tot ea naște stele-n rezonanță.

noiembrie 2025