Aș vrea să-L am pe
Dumnezeu adânc în suflet și în gând
Un pescăruș hoinar să
fiu și liber să trăiesc zburând
Aș vrea să am în fața
mea văzduhuri minunate
Iar diminețile să-mi
fie clipă de clipă luminate.
Aș vrea ca timpul să
stea-n loc, să fie nemurire
Să nu rămânem în neant,
o tristă amintire.
Aș vrea să fiu o mică
stea în colț de Univers
Să-i dau lui Dumnezeu
un stih și ultimul meu vers.
Aș vrea să am un dor
nebun de tot ce-i sacru și ceresc
Să fiu mister, zâmbet
și cânt, în Raiul îngeresc.
Aș vrea să port mereu
în mine o Șoaptă de departe
În Înviere toți să fim,
cu fiecare moarte.
Aş vrea să fiu o
undă-noapte, să fiu mărgăritar,
O principesă evadată din
turnul de cleştar
Aş vrea emoţia s-o
schimb în adiere pură
Ocean de dragoste
s-adun în orice picătură.
Aş vrea să fiu pulberi şi
stele pe cerul nesfârşit
Să am în cuget și în trup un Dumnezeu împărtășit
Aș vrea-ntr-o rază de
lumină să strălucesc precum un far
Să-mpart și har, dar și
speranță ca-n sfântul Lui altar.
Aș vrea să fiu o licărire
într-un ocean de daruri
Un Paradis etern și
dulce, nelimitat în haruri
Să mă înalț în
necuprins, spre infinitul cer
Lui Dumnezeu inima toată, în dar să i-o ofer.
Cristea Aurora - octombrie 2020
