autor Roryta
Se-așterne pe umeri un val de fiori,Un freamăt se-ntinde printre cocori.Suspinul din zare aduce un dor,Umbrela se-ndoaie sub ploaia din nor.Prin crengile ude se scurge un gând,Iar vântul adună culorile-n rând.Sub norii răzleți, în tăcerea de lut,Rămâne doar dorul ce n-a mai trecut.Pe muchia vremii, cu pași de suspin,Lumina coboară sub frunze de pelin.Se-oprește o clipă în zbor un fior,Și cade tăcerea din vechiul decor.septembrie 2025
