autor Roryta
Prin lumea care trece ostilă şi grăbităŞi unde nebunia e pe deplin trăităTe caut cu privirea, îţi caut ochii mariIubite, acum să vii și-n față să-mi apari.Cu totu’-n mine eşti, în fiecare gând,Şi zi de zi te văd necontenit trecândPe fruntea mea aprinsă de dor şi de iubireSpre inimă cobori, la loc de nemurire.Nu ştiu de este zi, nu ştiu de este noapteIar fructele iubirii au dat în pârg, sunt coapte,În viaţa mea de astăzi, de om matur şi simplu,Prăpăstii şi adâncuri, cu drag să mi le umplu.Pe piatră, pe stâncă, pe căi din universAmorul meu cel dulce să fie de neştersSă-l duc mereu cu mine, într-o eternitateSă-l scriu şi plin să fie de autenticitate.
Cristea Aurora - noiembrie 2020
