11 septembrie 2025 | By: roryta

Dimineața își plânge culorile

autor Roryta

Se-așterne pe umeri un val de fiori,
Un freamăt se-ntinde printre cocori.
Suspinul din zare aduce un dor,
Umbrela se-ndoaie sub ploaia din nor.

Prin crengile ude se scurge un gând,
Iar vântul adună culorile-n rând.
Sub norii răzleți, în tăcerea de lut,
Rămâne doar dorul ce n-a mai trecut.

Pe muchia vremii, cu pași de suspin,
Lumina coboară sub frunze de pelin.
Se-oprește o clipă în zbor un fior,
Și cade tăcerea din vechiul decor.

septembrie 2025